2 Imparati Capitolul 6

Securea unui fiu al prorocilor

¹Fiii* prorocilor au zis lui Elisei:

„Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strâmt pentru noi.

* 2 Imp 4:38

²Haidem până la Iordan ca să luăm de acolo fiecare câte o bârnă şi să ne facem acolo un loc de locuit.”

Elisei a răspuns: „Duceţi-vă.”

³Şi unul din ei a zis: „Fii bun şi vino cu slujitorii tăi.” El a răspuns: „Voi merge!”

⁴A plecat deci cu ei. Ajungând la Iordan, au tăiat lemne.

⁵Şi, pe când tăia unul din ei o bârnă, a căzut fierul de la secure în apă.

El a strigat: „Ah, domnul meu, era împrumutat!”

⁶Omul lui Dumnezeu a zis: „Unde a căzut?” Şi i-a arătat locul.

Atunci, Elisei a tăiat* o bucată de lemn, a aruncat-o în locul acela, şi fierul de la secure a plutit pe apă.

* 2 Imp 2:21

⁷Apoi a zis: „Ridică-l!” Şi a întins mâna şi l-a luat.

Orbirea sirienilor

⁸Împăratul Siriei era în război cu Israel.

Şi, într-un sfat pe care l-a ţinut cu slujitorii săi, a zis:

„Tabăra mea va fi în cutare loc.”

⁹Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună împăratului lui Israel:

„Fereşte-te să treci pe lângă locul acela, căci acolo sunt ascunşi sirienii.”

¹⁰Şi împăratul lui Israel a trimis nişte oameni să stea la pândă spre locul pe care i-l spusese şi despre care îl înştiinţase omul lui Dumnezeu.

Aceasta s-a întâmplat nu o dată, nici de două ori.

¹¹Împăratului Siriei i s-a tulburat inima.

A chemat pe slujitorii săi şi le-a zis:

„Nu voiţi să-mi spuneţi care din noi este pentru împăratul lui Israel?”

¹²Unul din slujitorii săi a răspuns: „Nimeni, împărate, domnul meu,

dar prorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe care le rosteşti în odaia ta de culcare.”

¹³Şi împăratul a zis: „Duceţi-vă şi vedeţi unde este, ca să trimit să-l prindă.” Au venit şi i-au spus:

„Iată că este la* Dotan.”

* Gen 37:17

¹⁴A trimis acolo cai, care şi o oaste puternică.

Au ajuns noaptea şi au înconjurat cetatea.

¹⁵Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a ieşit.

Şi iată că o oaste înconjura cetatea cu cai şi care.

Şi slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: „Ah, domnul meu, cum vom face?”

¹⁶El a răspuns:

„Nu te teme, căci mai mulţi* sunt cei cu noi decât cei cu ei.”

* 2 Cron 32:7 Ps 55:18 Rom 8:31

¹⁷Elisei s-a rugat şi a zis:

„Doamne, deschide-i ochii să vadă.”

Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de care* de foc împrejurul lui Elisei.

* 2 Imp 2:11 Ps 34:7 Ps 68:17 Zah 1:8 Zah 6:1-7

¹⁸Sirienii s-au coborât la Elisei.

El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul:

„Loveşte, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.”

Şi Domnul i-a lovit* cu orbire, după cuvântul lui Elisei.

* Gen 19:11

¹⁹Elisei le-a zis: „Nu este aceasta calea şi nu este aceasta cetatea;

veniţi după mine şi vă voi duce la omul pe care-l căutaţi.”

²⁰Când au intrat în Samaria, Elisei a zis:

„Doamne, deschide ochii oamenilor acestora să vadă!”

Şi Domnul le-a deschis ochii şi au văzut că erau în mijlocul Samariei.

²¹Împăratul lui Israel, văzându-i, a zis lui Elisei:

„Să-i măcelăresc, să-i măcelăresc, părinte?”

²²„Să nu-i măcelăreşti”, a răspuns Elisei.

„Obişnuieşti tu oare să măcelăreşti pe aceia pe care îi iei prinşi cu sabia şi cu arcul tău?

Dă-le* pâine şi apă, ca să mănânce şi să bea, apoi să se ducă la stăpânul lor.”

* Rom 12:20

²³Împăratul lui Israel le-a dat un prânz mare şi ei au mâncat şi au băut, apoi le-a dat drumul şi au plecat la stăpânul lor.

Şi oştile sirienilor nu s-au* mai întors pe ţinutul lui Israel.

* 2 Imp 5:2 2 Imp 6:8 2 Imp 6:9

Împresurarea Samariei

²⁴După aceea, Ben-Hadad, împăratul Siriei, strângându-şi toată oştirea, s-a suit şi a împresurat Samaria.

²⁵În Samaria a fost o mare foamete şi atât de mult au strâmtorat-o,

încât un cap de măgar preţuia optzeci de sicli de argint şi un sfert de cab

de găinaţ de porumbel, cinci sicli de argint.

²⁶Şi, pe când trecea împăratul pe zid, o femeie i-a strigat:

„Scapă-mă, împărate, domnul meu!”

²⁷El a răspuns:

„Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? 

Cu venitul ariei sau al teascului?”

²⁸Şi împăratul i-a zis: „Ce ai?” Ea a răspuns:

„Femeia aceea mi-a zis: ‘Dă-mi pe fiul tău să-l mâncăm astăzi, şi mâine vom mânca pe fiul meu.’

²⁹Noi am* fiert pe fiul meu şi l-am mâncat.

Şi în ziua următoare i-am zis: ‘Dă pe fiul tău să-l mâncăm.’ Dar ea a ascuns pe fiul ei.”

* Lev 26:29 Deut 28:53 Deut 28:57

³⁰Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, şi-a rupt* hainele, când stătea pe zid.

Şi poporul a văzut că pe dinăuntru avea un sac de păr pe trup.

* 1 Imp 21:27

³¹Împăratul a zis:

„Să mă* pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea dacă va rămâne astăzi capul lui Elisei, fiul lui Şafat, pe trupul lui!”

* Rut 1:17 1 Imp 19:2

³²Elisei şedea în casă şi bătrânii* şedeau lângă el.

Împăratul a trimis pe cineva înainte.

Dar, înainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrânilor:

„Vedeţi** că acest fiu de ucigaş† trimite pe cineva să-mi ia capul?

Ascultaţi! Când va veni solul, închideţi uşa şi opriţi-l la uşă;

nu se aude oare sunetul paşilor stăpânului său în urma lui?”

* Ezec 8:1 Ezec 20:1 ** Luca 13:32 † 1 Imp 18:4

³³Pe când le vorbea el încă, solul se şi coborâse la el, şi împăratul a zis:

„Iată, răul acesta vine de la Domnul.

Ce mai am* de nădăjduit de la Domnul?”

* Iov 2:9