Paralipomena este o carte din Biblia ebraică, cu denumirea de „Fapte ale zilelor”, ceea ce s-ar traduce prin „întâmplări din vremile de altădată” sau, mai pe scurt, „Cronici”.
Biblia ebraică (ori Scripturile evreiești), pentru evrei Tanah (în limba ebraică תַּנַ”ךְ, transliterat: תַּנַ”ךְ, pronunțat [taˈnaχ] ori [təˈnaχ]; de asemeni Tanach, Tenak, Tenakh), este în Iudaism și Mesianism denumirea canonul cărților biblice ebraice.
Biblia ebraică, numită în ebraică Tanah, este, trecând prin traducerea în limba greacă numită Septuaginta, baza Vechiul Testament creștin, ea fiind o colecție de scrieri sacre comune ale iudaismului și creștinismului. Numele grec de Ta Biblia (gr. “cărțile”) a fost dat, după tradiție, de cei șaptezeci de învățați evrei care au tradus-o din ebraică în elenă în timpul domniei lui Ptolemeu Filadelful la Alexandria (vezi Septuaginta).
Biblia ebraică, sau evreiască, este scrisă în limba ebraică antică, (“ebraica veche”), (conținând și câteva pasaje și un număr de cuvinte în aramaică). La evrei, Biblia mai este denumită Mikrá מקרא (Lectura, asemănător cu sensul numelui Koranului musulman), și mai ales ca TaNaH תנ”ך, nume acronim format din inițialele denumirilor celor trei elemente: Tora תורה (“Învățăturile”), Neviim נביאים (“Profeții”) și Ketuvim כתובים (“Scrierile”) – prin urmare – TaNaCh (litera ebraică כ se pronunță la sfârșitul cuvintelor ca un H, și la începutul cuvintelor ca un K):
- Legea sau Învățătura, denumită în ebraică Tora תורה, carte scrisă pe un sul și ținută în altarul sinagogilor, constă din cele cinci cărți atribuite lui Moise משה, denumite în grecește Pentateuh – cele cinci cărți ale Torei [1], cuprinzând perioada de la facerea lumii până la moartea lui Moise;
- Profeții, parte care se numește în ebraică Neviim נביאים, și care cuprinde perioada de la așezarea celor 12 triburi israeliene în Canaan כנען, până la exilul / robia în Babilon בבל, relatând profețiile prorocilor trimiși de Dumnezeu să vorbească în numele său;
- Celelalte Scrieri, denumite în ebraică Ketuvim כתובים, sau în greacă Hagiografa. Încep cu Psalmii תהילים și Cărțile înțelepciunii, și se termină cu scrieri referindu-se la întoarcerea din exil / robie.
Psalmul 29:1: “Dati Domnului, fiii lui Dumnezeu, dati Domnului slava si cinstea”, Apocalipsa 5:12: “Vrednic este Mielul care a fost junghiat sa primeasca putere si avere si intelepciune si taria si cinstea si slava si laude”, şi Romani 11:36: “Caci toate lucrurile sunt din El si prin El si pentru El! A Lui sa fie slava in veci! Amin.”
Aceste versete ne reamintesc că Dumnezeu este singurul care merită slava şi cinstea, deoarece El este Creatorul şi guvernatorul tuturor lucrurilor. Prin urmare, trebuie să ne străduim să ne aducem noi înşine slavă şi cinste prin faptele noastre şi să recunoaştem că totul este datorat lui Dumnezeu.
Slava si Onoarea Lui Dumnezeu” este o expresie des intalnita in Biblie si este utilizata pentru a exprima vrednicia lui Dumnezeu de laudare si adorare. Conform Bibliei, Dumnezeu este creatorul universului si este stapanul tuturor lucrurilor. El este descris ca fiind drept, bun si iubitor, iar aceste calitati ne ajuta sa ne apropiem de El si sa ne incredem in puterea Sa pentru a ne ajuta in vietile noastre. In plus, Dumnezeu este adesea invocat de credinciosi pentru a primi ajutor si indrumare in momentele de dificultate sau pentru a-l slavi prin cantece si rugaciuni. Pentru unii crestinii, „Slava si Onoarea Lui Dumnezeu” este o cantare a adorarii, prin care se exprima recunostinta si recunoasterea faptului ca toate lucrurile si existenta in sine sunt datorate Lui.
1. „Căci toate lucrurile sunt făcute prin El și pentru El. El este înainte de toate și în El toate stau împreună” (Coloseni 1:16).
2. „Mărire și slavă în locul Lui! Puterea și stăpânirea sunt ale Lui în vecii vecilor!” (Apocalipsa 5:13).
3. „Luați-vă deci grădina voastră, și vă dați seama câtă slavă și câtă cinste vi se cuvine, pentru că ați fost făcuți copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:12).
4. „Eu mări-voi întru Domnul, sufletul meu se va veseli întru Dumnezeul meu, căci m-a îmbrăcat în haina mântuirii și în haina dreptății m-a învelit” (Isaia 61:10).
5. „Dar dați slavă Domnului, Dumnezeului nostru, căci numai El este bun și milostiv pentru totdeauna” (Psalmul 106:1).