Samariteanca
1Domnul a aflat că fariseii au auzit că El face şi botează* mai mulţi ucenici decât Ioan.
* Ioan 3:22 Ioan 3:26
2Însă Isus nu boteza El Însuşi, ci ucenicii Lui.
3Atunci a părăsit Iudeea şi S-a întors în Galileea.
4Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria,
5a ajuns lângă o cetate din ţinutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe* care-l dăduse Iacov fiului său Iosif.
* Gen 33:19 Gen 48:22 Ios 24:32
6Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, şedea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea.
7A venit o femeie din Samaria să scoată apă. „Dă-Mi să beau”, i-a zis Isus.
8Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de-ale mâncării.
9Femeia samariteancă I-a zis: „Cum Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?” Iudeii*, în adevăr, n-au legături cu samaritenii.
* 2 Imp 17:24 Luca 9:52 Luca 9:53 Fapte 10:28
10Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi cine este Cel ce-ţi zice: ‘Dă-Mi să beau!’, tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă* vie.”
* Isa 12:3 Isa 44:3 Ier 2:13 Zah 13:1 Zah 14:8
11„Doamne”, I-a zis femeia, „n-ai cu ce să scoţi apă, şi fântâna este adâncă, de unde ai putea să ai dar această apă vie?
12Eşti Tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta şi a băut din ea el însuşi şi feciorii lui şi vitele lui?”
13Isus i-a răspuns: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăşi sete.
14Dar oricui* va bea din apa pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu se** va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică.”
* Ioan 6:35 Ioan 6:58 ** Ioan 7:38
15„Doamne”, I-a zis* femeia, „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin până aici să scot.”
* Ioan 6:34 Ioan 17:2 Ioan 17:3 Rom 6:23 1 Ioan 5:20
16„Du-te”, i-a zis Isus, „de cheamă pe bărbatul tău şi vino aici.”
17Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat.” Isus i-a zis: „Bine ai zis că n-ai bărbat.
18Pentru că cinci bărbaţi ai avut; şi acela pe care-l ai acum nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul.”
19„Doamne”, I-a zis femeia, „văd* că eşti proroc.
* Luca 7:16 Luca 24:19 Ioan 6:14 Ioan 7:40
20Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta*; şi voi ziceţi că în Ierusalim** este locul unde trebuie să se închine oamenii.”
* Jud 9:7 ** Deut 12:5 Deut 12:11 1 Imp 9:3 2 Cron 7:12
21„Femeie”, i-a zis Isus, „crede-Mă că vine ceasul când* nu vă veţi închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.
* Mal 1:11 1 Tim 2:8
22Voi vă închinaţi la ce* nu cunoaşteţi,
noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci** mântuirea vine de la iudei.
* 2 Imp 17:29 ** Isa 2:3 Luca 24:47 Rom 9:4 Rom 9:5
23Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh* şi** în adevăr, fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl.
* Fil 3:3 ** Ioan 1:17
24Dumnezeu* este Duh; şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.”
* 2 Cor 3:17
25„Ştiu”, I-a zis femeia, „că are să vină Mesia (căruia I se zice Hristos); când va veni El, are să ne* spună toate lucrurile.”
* Ioan 4:29
26Isus i-a zis: „Eu* , cel care vorbesc cu tine, sunt Acela.”
* Mat 26:63 Mat 26:64 Marc 14:61 Marc 14:62 Ioan 9:37
Trezirea din Samaria
27Atunci au venit ucenicii Lui şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuşi niciunul nu I-a zis: „Ce cauţi?” sau „Despre ce vorbeşti cu ea?”
28Atunci, femeia şi-a lăsat găleata, s-a dus în cetate şi a zis oamenilor:
29„Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus* tot ce am făcut. Nu cumva este acesta Hristosul?”
* Ioan 4:25
30Ei au ieşit din cetate şi veneau spre El.
31În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce şi ziceau: „Învăţătorule, mănâncă!”
32Dar El le-a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoaşteţi.”
33Ucenicii au început să-şi zică deci unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?”
34Isus le-a zis: „Mâncarea* Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui.
* Iov 23:12 Ioan 6:38 Ioan 17:4 Ioan 19:30
35Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni până la seceriş? Iată, Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii şi priviţi holdele, care* sunt albe acum, gata pentru seceriş.
* Mat 9:37 Luca 10:2
36Cine* seceră primeşte o plată şi strânge rod pentru viaţa veşnică, pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure în acelaşi timp.
* Dan 12:3
37Căci, în această privinţă, este adevărată zicerea: ‘Unul seamănă, iar altul seceră.’
38Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi ostenit; alţii s-au ostenit, şi voi aţi intrat în osteneala lor.”
39Mulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina* mărturiei femeii, care zicea: „Mi-a spus tot ce am făcut.”
* Ioan 4:29
40Când au venit samaritenii la El, L-au rugat să rămână la ei. Şi El a rămas acolo două zile.
41Mult mai mulţi au crezut în El din pricina cuvintelor Lui.
42Şi ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înşine* şi ştim că Acesta este în adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii.”
* Ioan 17:8 1 Ioan 4:14
Vindecarea fiului unui slujbaş împărătesc
43După aceste două zile, Isus a plecat de acolo ca să se ducă în Galileea.
44Căci* El Însuşi spusese că un proroc nu este preţuit în patria** sa.
* Mat 13:57 Marc 6:1 Luca 4:24 ** Ioan 2:23 Ioan 3:2
45Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci* fuseseră şi ei la praznic.
* Deut 16:16
46Isus S-a întors deci în Cana din Galileea, unde* prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaş împărătesc al cărui fiu era bolnav.
* Ioan 2:1 Ioan 2:11
47Slujbaşul acesta a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi L-a rugat să vină şi să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte.
48Isus i-a zis: „Dacă* nu vedeţi semne şi minuni, cu niciun chip nu credeţi!”
* 1 Cor 1:22
49Slujbaşul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuţul meu.”
50„Du-te”, i-a zis Isus, „fiul tău trăieşte.” Şi omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus şi a pornit la drum.
51Pe când se cobora el, l-au întâmpinat robii lui şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte.
52El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine. Şi ei i-au zis: „Ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.”
53Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: „Fiul tău trăieşte.” Şi a crezut el şi toată casa lui.
54Acesta este iarăşi al doilea semn făcut de Isus după ce S-a întors din Iudeea în Galileea.