Iov Capitolul 37

¹La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot şi sare din locul ei.

²Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!

³Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor şi fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.

⁴Apoi se aude un bubuit*, tună cu glasul Lui măreţ, şi nu mai opreşte fulgerul de îndată ce răsună glasul Lui.

* Ps 29:3 Ps 68:33

⁵Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri* mari pe care noi nu le înţelegem.

* Iov 5:9 Iov 9:10 Iov 36:26 Apoc 15:3

⁶El zice zăpezii*: ‘Cazi pe pământ!’ Zice acelaşi lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.

* Ps 147:16 Ps 147:17

⁷Pecetluieşte mâna tuturor oamenilor, pentru ca toţi să se recunoască* de făpturi ale Lui.

* Ps 109:27

⁸Fiara sălbatică se* trage într-o peşteră şi se culcă în vizuina ei.

* Ps 104:22

⁹Vijelia vine de la miazăzi şi frigul, din vânturile de la miazănoapte.

¹⁰Dumnezeu, prin suflarea* Lui, face gheaţa şi micşorează locul apelor mari.

* Iov 38:29 Iov 38:30 Ps 147:17 Ps 147:18

¹¹Încarcă norii cu aburi şi-i risipeşte scânteietori;

¹²mişcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea* a tot ce le porunceşte El pe faţa pământului locuit.

* Ps 148:8

¹³Îi face să pară ca o nuia* cu care loveşte pământul** sau ca un semn al† dragostei Lui.

* Exod 9:18 Exod 9:23 1 Sam 12:18 1 Sam 12:19 Ezra 10:9 Iov 36:31 ** Iov 38:26 Iov 38:27 † 2 Sam 21:10 1 Imp 18:45

¹⁴Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte* liniştit minunile lui Dumnezeu!

* Ps 111:2

¹⁵Ştii cum cârmuieşte Dumnezeu norii şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său?

¹⁶Înţelegi* tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este** desăvârşită?

* Iov 36:29 ** Iov 36:4

¹⁷Ştii pentru ce ţi se încălzesc veşmintele când se odihneşte pământul de vântul de miazăzi?

¹⁸Poţi tu să întinzi* cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?

* Gen 1:6 Isa 44:24

¹⁹Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neştiutori ca să-I putem vorbi.

²⁰Cine-I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?

²¹Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-l va curăţi.

²²De la miazănoapte ne vine aurora şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu!

²³Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge*, căci este mare în** tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frânge.

* 1 Tim 6:16 ** Iov 36:5

²⁴De aceea, oamenii trebuie să se teamă* de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred** înţelepţi.”

* Mat 10:28 ** Mat 11:25 1 Cor 1:26