Luca Capitolul 15

Pilda cu oaia rătăcită şi leul

¹Toţi vameşii şi păcătoşii se apropiau* de Isus ca să-L asculte.

* Mat 9:10

²Şi fariseii, şi cărturarii cârteau şi ziceau: „Omul acesta primeşte pe păcătoşi şi* mănâncă cu ei.”

* Fapte 11:3 Gal 2:12

³Dar El le-a spus pilda aceasta:

⁴„Care* om dintre voi, dacă are o sută de oi şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe islaz şi se duce după cea** pierdută, până când o găseşte?

* Mat 18:12 ** 1 Pet 2:10 1 Pet 2:25

⁵După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri

⁶şi, când se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi şi le zice: ‘Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.’

⁷Tot aşa, vă spun că va fi mai* multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte,

decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi, care n-au nevoie de pocăinţă.

* Luca 5:32

⁸Sau care femeie, dacă are zece lei1 de argint şi pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa şi nu caută cu băgare de seamă până când îl găseşte?

⁹După ce l-a găsit, cheamă pe prietenele şi vecinele ei şi zice: ‘Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci am găsit leul pe care-l pierdusem.’

¹⁰Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte.”

Pilda fiului risipitor

¹¹El a mai zis:

„Un om avea doi fii.

¹²Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: ‘

Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine.’ Şi tatăl le-a împărţit averea.

¹³Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea* , ducând o viaţă destrăbălată.

* Marc 12:44

¹⁴După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.

¹⁵Atunci, s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.

¹⁶Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni.

¹⁷Şi-a venit în fire şi a zis: ‘Câţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pâine, iar eu mor de foame aici!

¹⁸Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi zice: «Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta

¹⁹şi nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.»’

²⁰Şi s-a sculat şi a plecat la tatăl său. Când era încă* departe, tatăl său l-a văzut şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat mult.

* Fapte 2:39 Efes 2:13 Efes 2:17

²¹Fiul i-a zis: ‘Tată, am păcătuit împotriva cerului şi* împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.’

* Ps 51:4

²²Dar tatăl a zis robilor săi: ‘Aduceţi repede haina cea mai bună şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare.

²³Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne veselim,

²⁴căci* acest fiu al meu era mort şi a înviat; era pierdut şi a fost găsit.’ Şi au început să se veselească.

* Luca 15:32 Efes 2:1 Efes 5:14 Apoc 3:1

²⁵Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri.

²⁶A chemat pe unul din robi şi a început să-l întrebe ce este.

²⁷Robul acela i-a răspuns: ‘Fratele tău a venit înapoi şi tatăl tău a tăiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a găsit iarăşi sănătos şi bine.’

²⁸El s-a întărâtat de mânie şi nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieşit afară şi l-a rugat să intre.

²⁹Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: ‘Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atâţia ani şi niciodată nu ţi-am călcat porunca şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei;

³⁰iar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.’

³¹‘Fiule, i-a zis tatăl, tu întotdeauna eşti cu mine şi tot ce am eu este al tău.

³²Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentru că* acest frate al tău era mort şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit.’”

* Luca 15:24

¹⁾ Greceşte: drahme.