Psalmii Capitolul 140

Către mai-marele cântăreţilor.

Un psalm al lui David

¹Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzeşte-mă* de oamenii asupritori,

* Ps 140:4

²care cugetă lucruri rele în inima lor şi sunt totdeauna* gata să aţâţe războiul!

* Ps 56:6

³Ei îşi ascut limba ca un şarpe, au pe buze o otravă de năpârcă*. (Oprire)

* Ps 58:4 Rom 3:13

⁴Păzeşte-mă*, Doamne, de mâinile celui rău! Fereşte-mă** de oamenii asupritori, care se gândesc să mă doboare!

* Ps 71:4 ** Ps 140:1

⁵Nişte* îngâmfaţi îmi întind curse şi laţuri, pun reţele de-a lungul drumului şi îmi întind capcane. (Oprire)

* Ps 35:7 Ps 57:6 Ps 119:110 Ps 141:9 Ier 18:22

⁶Eu zic Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele!

⁷Doamne Dumnezeule, tăria mântuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.”

⁸Nu împlini, Doamne, dorinţele celui rău, nu lăsa să-i izbutească planurile, ca* să nu se fălească! (Oprire)

* Deut 32:27

⁹Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă* nelegiuirea buzelor lor!

* Ps 7:16 Ps 94:23 Prov 12:13 Prov 18:7

¹⁰Cărbuni* aprinşi să cadă peste ei! În foc să fie aruncaţi în adâncuri, de unde să nu se mai scoale!

* Ps 11:6

¹¹Omul cu limba mincinoasă nu se întăreşte pe pământ şi pe omul asupritor nenorocirea îl paşte şi-l duce la pierzanie.

¹²Ştiu că Domnul face* dreptate celui obijduit, dreptate celor lipsiţi.

* 1 Imp 8:45 Ps 9:4

¹³Da, cei neprihăniţi vor lăuda Numele Tău, oamenii fără prihană vor locui înaintea Ta.