Către mai-marele cântăreţilor.
De cântat pe instrumente cu coadă.
Un psalm al lui David
1 Ascultă, Dumnezeule, strigătele mele, ia aminte la rugăciunea mea!
2 De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnită și zic: „Du-mă pe stâncă pe care nu pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine!”
3 Căci Tu eşti un adăpost pentru mine, un turn * tare împotriva vrăjmaşului.
* Prov 18:10
4 Aş * vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tău, să ** alerg la adăpostul aripilor Tale. (Oprire)
* Ps 27:4 ** Ps 17:8 Ps 57:1 Ps 91:4
5 Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculți juruințele, Tu îmi dai moștenirea celor ce se tem de Numele Tău.
6 Tu adaugi * zile la zilele împăratului: lungească-i-se anii pe vecie!
* Ps 21:4
7 În veci să rămână el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu! Fă ca bunătatea * și credincioșia Ta să vegheze asupra lui!
* Ps 40:11 Prov 20:28
8 Atunci voi cânta neîncetat Numele Tău și zi de zi îmi voi împlini juruințele.