Iov Capitolul 6

Răspunsul lui Iov

¹Iov a luat cuvântul şi a zis:

²„O, de ar fi cu putinţă să mi se cântărească durerea şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,

³ar fi mai grele decât nisipul* mării, de aceea îmi merg cuvintele până la nebunie!

* Prov 27:3

⁴Căci* săgeţile Celui Atotputernic m-au străpuns, sufletul meu le suge otrava şi groaza** Domnului bagă fiori în mine!

* Ps 38:2 ** Ps 88:15 Ps 88:16

⁵Zbiară măgarul sălbatic când are verdeaţă? Mugeşte boul când are de mâncare?

⁶Poţi mânca ce-i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?

⁷Orice lucru de care aş vrea să nu m-ating, acela-i hrana mea, fie cât de greţoasă ea!

⁸O, de mi s-ar asculta dorinţa şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!

⁹De* ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mâna şi să mă prăpădească!

* 1 Imp 19:4

¹⁰Îmi va rămâne măcar această mângâiere, această bucurie în durerile cu care mă copleşeşte: că* niciodată n-am călcat poruncile** Celui Sfânt.

* Fapte 20:20 ** Lev 19:2 Isa 57:15 Osea 11:9

¹¹La ce să mai nădăjduiesc, când nu mai pot?

La ce să mai aştept, când sfârşitul se ştie?

¹²Tăria mea oare este o tărie de piatră?

Trupul meu e de aramă?

¹³Nu sunt eu lipsit de ajutor, şi n-a fugit mântuirea de mine?

Iov se tânguieşte

¹⁴Cel ce suferă* are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atotputernic.

* Prov 17:17

¹⁵Fraţii* mei s-au arătat înşelători ca un pârâu, ca albia pâraielor** care trec.

* Ps 38:11 Ps 41:9 ** Ier 15:18

¹⁶Un sloi le tulbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;

¹⁷vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui şi li se usucă albia.

¹⁸Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie şi pier.

¹⁹Cetele celor din Tema* se uită ţintă la ele, călătorii din Seba** sunt plini de nădejde când le văd.

* Gen 25:15 ** 1 Imp 10:1 Ps 72:10 Ezec 27:22 Ezec 27:23

²⁰Dar rămân înşelaţi* în nădejdea lor, rămân uimiţi când ajung la ele.

* Ier 14:3

²¹Aşa sunteţi* şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul şi vă îngroziţi**!

* Iov 13:4 ** Ps 38:11

²²V-am zis eu oare: ‘Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,

²³scăpaţi-mă din mâna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mâna celor răi’?

²⁴Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.

²⁵O, cât de înduplecătoare sunt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?

²⁶Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis şi să nu vedeţi decât vânt în cuvintele unui deznădăjduit?

²⁷Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi* pe prietenul vostru.

* Ps 57:6

²⁸Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!

²⁹Întoarceţi-vă*, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă şi mărturisiţi că sunt nevinovat!

* Iov 17:10

³⁰Este vreo nelegiuire pe limba mea şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?